![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Ryu Murakami – Auditia | Pagina principala | Jorge Amado – Gabriela »
Ismail Kadare – Spiritus
Articol postat de Adriana Gionea
Autor: Ismail Kadare;
Titlu: Spiritus;
Daca v-ati saturat de nesfarsitele dialoguri sterile despre comunism, initiate de fostii nomenclaturisti deghizati, mai nou, in disidenti, trebuie sa cititi romanul Spiritus. Este o gura de oxigen literar, pastrata de Ismail Kadare pentru a crea un tablou straniu al evadarii dintr-o lume sufocanta, pictat la granita dintre mistic si concret. Inca de la primele randuri iti dai seama ca Spiritus face parte din categoria romanelor pe care le parcurgi intr-un ritm febril. Are mister, suspans, personaje bine conturate, simboluri din abundenta si raspunsuri amanate. Scriitorul albanez a stiut cum sa imbine absurdul nascut de un regim totalitar si realismul magic pentru a realiza caricatura bizara a fostei dictaturi albaneze.
Intr-un orasel unde locuitorii vor sa ingroape istoria comunismului au iesit la suprafata povesti legate de capturarea unui suflet la ordinul Securitatii, de o posibila dezhumare in secret si de riscantele dezvaluiri din timpul unor sedinte de spiritism, interzise in timpul regimului comunist. Tot in acest oras, batranii vorbesc neincetat despre Cehov si clasica lui piesa de teatru, Pescarusul, cenzurata de acolitii dictatorului Enver Hoxha, din cauza unui asa-zis mesaj subversiv ascuns in simbolul pasarii. In jurul repetitiilor pentru spectacolul care a fost suspendat dupa cateva reprezentatii s-au petrecut faptele terifiante. Amintirea lor inca mai bantuie memoria colectiva din orasul B. Iubitul actritei principale a disparut fara urma, vanat de Securitate din cauza unui presupus flux de informatii schimbat intre grupul opozantilor din care facea parte si cativa senatori francezi care vizitau Albania.
La trei ani de la disparitie, mediumul care tinea sedinte de spiritism in orasul B. este arestat si omorat. Securitatea l-a banuit c-a pastrat legatura cu sufletul inginerului disparut, care i-a soptit raspunsul oferit de senatorii francezi pentru a-l transmite vechilor sai camarazi. Povestea celui disparut este pusa cap la cap de un grup pasionat de istoria nescrisa a perioadei comuniste din Europa Rasariteana. Acest grup cauta latura spectaculoasa a supravietuirii psihologice, in care miturile unei culturi stravechi dispretuite de conducatorii ce visau la un om nou, fara memorie, sunt pansamentele unor fiinte paralizate de amenintarea terorii nesfarsite.
Cand te-ai apropiat de o posibila descifrare a raspunsului imprimat pe o banda recuperata de la un localnic, unul dintre sutele care s-au apucat sa comercializeze niste vestigii lasate in urma de lungile interogatorii comuniste, Ismail Kadare incheie prima parte a romanului. Te va trimite, apoi, direct in birourile arivistilor din suita conducatorului albanez. Unul dintre acesti arivisti, din garda tanara, este si Arian Vogli, un fost intelectual cu studii de filologie, convertit la cultul dictatorului.
Lui Arian Vogli ii revine sarcina de a distribui noile microfoane prin care vor fi spionati dusmanii poporului. Dar microfoanele fac parte din ultima generatie de tehnici prin care se pot imbunatati calitatile auditive ale conducatorului. El va trebui sa dirijeze operatiunea minutioasa prin care miile de microfoane aduse tocmai din China sunt ascunse in captusala de la paltoanele urmaritilor. Gata cu microfoanele ascunse in cafenelele frecventate de artisti! Noile microfoane, poreclite si « printii », vor aparea in captusala hainelor chiar in timpul unui spectacol de teatru, cand paltoanele sunt lasate la garderoba, mai ales ca spectatorii vor avea parte si de sali incalzite, pentru prima oara de cand s-a oprit risipa, cu pretul confortului. Pe lista celor urmariti care este si fosta iubita a lui Arian Vogli, casatorita acum. El a dezvoltat obsesia vanitosului, care nu poate accepta statutul de respins, mai ales dupa avansarea in Partid. Spectatorii bucurosi ca vor putea vedea o piesa de Cehov intr-o sala incalzita nici nu banuiesc de ce Securitatea a permis, chiar si timp de cateva zile, punerea in scena a dramei rusesti.
Si-i imagina pe spectatori, in sala plina ochi, privind cu compatimire suferintele pescarusului (…) In mod inexplicabil, ii ura pentru naivitatea lor. Venisera gramada sa planga pe umarul unei femei in suferinta, fara sa stie ca ei erau mai de plans.
Slabirea unui organ de simt este compensata prin sensibilitatea crescuta a unui alt organ. Dictatorul este aproape orb, dar auzul ii este ascutit, microfoanele asigurandu-i cea mai buna supraveghere a supusilor. De ziua lui, acolitii vor sa-i faca o mare surpriza: capturarea unei inregistrari pretioase, avand legatura cu disparitia unui inginer care lua parte la sedinte de spiritism. De aici, cititorul va putea lega mai usor evenimentele care tes naratiunea romanului. Totusi, ceva ii scapa- povestile aparent fara noima spuse de localnicii din orasul B., legate de sufletul captiv.
Pentru cititorii nascuti intr-o societate democratica, o parte din episoadele relatate de supravietuitorii comunismului par halucinante, fructul unui delir continuu. Personajele din romanul scris de Ismail Kadare vor sa dea uitarii teroarea permanenta. Cand realitatea devine ostila, reintoarcerea la frica primitiva este un drog benign. Teama de stafii, de spirite ratacitoare si de infern, unde se aduna mai toate reprezentarile sumbre pastrate in zestrea inconstientului colectiv, devine blanda pe langa teroarea amplificata de slugile dictatorului. Irealul, alaturi de invocarea celor morti, devine noul medicament impotriva fricii obsesive.
Cazusera amandoi de acord ca cea mai cumplita este frica de teroarea statului (…) Ni s-a facut dor de frica cea veche si blanda, a copilariei, cand tremurai cu gandul la vrajitoare si la strigoi (…) Acesta este motivul pentru care statul vrea sa preintampine aparitia vechilor spaime.
Abia in lumea spiritelor oamenii scapa de “urechistii” Securitatii. Participantii la sedintele organizate de medium recapatau, dupa multa vreme, acea voluptate a libertatii, a sfidarii unei autoritati care atinge paroxismul. Erau primiti intr-un spatiu paralel, unde nu mai puteau fi prinsi din urma de slujbasii ignoranti trimisi de la centru. Abia cand reusesc sa inteleaga importanta acestei cai de scapare, cititorii vor elucida misterul din jurul oraselului bantuit de ororile trecutului.
Ismail Kadare a scris un roman la fel de incalcit precum dosarele si marturiile pastrate in secret de oamenii dictatorului. Cititorul se va imagina un detectiv chemat sa puna cap la cap niste probe, tocmindu-se pentru fiecare pagina vanduta la suprapret in bazarul negustorilor de trecuturi personale.
Puteti comanda online romanul Spiritus de pe site-ul editurii Humanitas.
| Autor: | Ismail Kadare | An aparitie: | 2012 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Spiritus | Pret: | 26 RON |
| Nr. pagini: | 264 | Editura: | Humanitas |
Subiecte: _Autor: Ismail Kadare, _Comentator: Adriana Gionea, Editura: Humanitas | 1 Comentariu »
03, 11, 2013 la 5:45 pm
[…] fiorii de la granita absurdului si a terorii cu halucinantul, ce-i vor aminti si de romanul Spiritus. Actiunea incepe la sfarsitul razboiului, cand Albania invadata de armata lui Mussolini asista la […]