![[Valid RSS]](/pictures/valid-rss.png "Validate my RSS feed")
« Jun’ichiro Tanizaki – Club Gourmet | Pagina principala | Theo Peeters – Autismul. Teorie si interventie educationala »
Catia Maxim – Ghici pe cine iubesc eu?
Articol postat de Marinela Gheorghe
Autor: Catia Maxim;
Titlu: Ghici pe cine iubesc eu?
Autor recenzie: George Motroc;
Marturisesc, fara prea multa remuscare, faptul ca nu (prea) am incredere si de aceea nici nu obisnuiesc sa citesc ceea ce se numeste generic literatura feminina… Marturisesc, fara alta urma de remuscare, faptul ca ultima ,,portie” de acest tip am luat-o demult, in perioada studentiei, atunci cand din obligatii mai mult colegiale am citit ,,Legaturile bolnavicioase” ale Ceciliei Stefanescu, o carte interesanta in felul ei si devenita cunoscuta pentru ca s-a transformat in film…
Marturisesc si faptul ca nu am citit pana acum nimic de Catia Maxim, am aflat cate ceva datorita prietenului nostru comun – Google, spre exemplu faptul ca primul ei roman s-a epuizat rapid, lucru rar in literatura romana contemporana si care te pune pe ganduri…
Marturisesc, de data aceasta rusinat, ca, poate şi din cauza numelui, Catia Maxim trebuia sa fie o rusoaica sau o lolita ajunsa recent majora si cu un stil rebel adecvat varstei. Dupa ce am vazut poza autoarei si am citit primele pagini mi-am dat seama cat de gresite pot fi astfel de clisee si fantasme masculine si am descoperit o doamna respectabila, care inainte de a se apuca de scris a fost profesoara de franceza si redactor de carte, care foloseste, asa cum se spune inca din primul capitol, de pe prima pagina, o ,,atitudine de profesoara romantica”.
Ghici pe cine iubesc eu? este un interesant pariu literar al unei scriitoare care ne ofera un roman care contrazice mereu asteptarile deoarece Catiei Maxim, ca oricarei femei, ii place sa se joace cu noi, cu senzatiile si emotiile noastre, sa ne lase sa ne imaginam o continuare posibila, iar apoi ironica sau alteori doar surazatoare sa ne arate ca lucrurile stateau altfel, chiar sa ne enerveze macar putin din cand in cand, dar sa stie sa ne starneasca si admiratia tot macar din cand in cand…
Ghici pe cine iubesc eu? ofera un scenariu (doar) aparent simplu: se ofera o imagine a infernului conjugal cotidian al unui cuplu din Bucuresti, din Romania contemporana noua si din care sotul incearca sa scape printr-un subterfugiu placut si la indemana, ati ghicit, isi gaseste o amanta…
O prima surpriza: dupa o minima logica masculina amanta, macar ea, trebuie sa fie frumoasa; Corina nu este deloc frumoasa, nici macar bogata si desi este o traducatoare care are si ea … izbucniri de romantism, in general este o femeie nu numai urata fizic, dar si orgolioasa, hotarata, cicalitoare, care incearca sa-l domine pana si in visele sale. Credeti ca ea a fost o exceptie? Ei bine, iar va inselati, prima amanta a fost la fel, sotia e la fel, mai exista si o mama care este la fel si care are o singura preocupare – sa îi desparta cand are impresia ca fiul ei care ,,niciodata nu i-a iesit din vorba” a scapat de sub influenta ei si a gasit o alta stapana… Toate aceste femei par, folosind un alt titlu de roman, niste ,,animale bolnave”, posesive, care si-l disputa, iar el ca un biet emasculat sta si asculta speriat dintr-o alta camera cearta lor fara a indrazni sa intervina…
Ghici pe cine iubesc eu? ofera toate aceste ,,oglinzi” ale degradarii masculine – nici nu indraznesc sa citez cum se autocaracterizeaza personajul – dar care, surprinzator, stie sa-si gaseasca mereu jocuri compensatorii dupa ce pentru ceva timp, aproximativ trei ani, amanta – Corina – este ,,oaza de liniste”. Treptat, ea devine tot ca o a doua soţie, mai rau si mai mult chiar face tot posibilul sa se transforme din nevasta neoficiala in cea singur – oficiala; asta inseamna ca el trebuie sa se gandeasca daca nu cumva situatia cere sa fie si ea nu inlocuita, ci, poate ati ghicit,… completata pe viitor de o alta amanta secreta- Stela!
Ghici pe cine iubesc eu? este un roman de nota +9, de aceea o sa va ofer 9 citate si jumatate; nu au fost alese pentru ca ele ar spune totul despre carte si nici pentru a fi pe placul tuturor, dar eu unul daca as fi fost Flaubert sau macar editorul sau, le-as fi inclus intr-un ,,Dictionar de idei primite de-a gata”:
,,Daca realitatea se regaseste stransa in paginile acestei carti, la fel de bine se deseneaza si fictiunea cu toate meandrele ei. Impreuna alcatuiesc o privire atenta a vietii de zi cu zi.”
… ,,Acum macar a invatat ca femeile au ceva ce se aseamana foarte bine cu intoleranta uneia fata de alta, un soi de dorinta ce capata uneori forme maladive, de suprematie in tot si in toate. E ceea ce el ca barbat nu a simtit si nu a sesizat la un alt barbat.”
… ,,Si totusi el nu e o papusa, numai ca deseori ii lasa pe ceilalti sa creada asa ceva doar din placerea pervesa de a vedea cum se umfla fiecare in pene, alimentandu-si orgoliul nativ. De fapt el are puterea sa rada de toti si de toate incepand cu el insusi. Si nuanta asta de cinism ii face bine. E unul din asii pe care-i are in maneca!”
… ,,Isi alege cuvintele cele mai potrivite, ca atunci cand traduce ceva: Exactitatea matematica a sensului e bine dozata intotdeauna.”
… ,,Ceva masochist tot avem in noi…”
… ,, Omisiunea cea mai grava a unui basm e aceea ca Binele nu poate exista fara Rau. Dar nici un basm nu spune lucrurilor pe nume …e limpede ca atunci cand un Bine se produce, undeva in lume se naste un Rau, iar cand se produce Raul, altundeva apare un Bine. E o lege a echilibrului universal.”
… ,,Calugarul s-a uitat la el atent si dupa ce l-a cantarit adanc a mai spus asa mai mult pentru el: Pacat! Ai un suflet tare bun! Daca o sa-l mai lasi asa la drumul mare, o sa traga toti cainii de el.”
… ,,Barbatii si femeile sunt specii diferite… Si apoi cati barbati stiu sa iubeasca? Raspunsul il dau statisticile: cinci la suta. El cu siguranta se afla printre cei cinci.”
…,,Femeile sunt un rau necesar, sunt frumoase, bune, destepte, numai sa nu incerci vreodata sa le intelegi, caci esti mancat. Le iubesti, le cercetezi, te imbeti de parfumul si frumusetea lor, dar e musai ca dupa asta sa pleci. Cat mai repede! Sa te departezi, altminteri risti sa fii devorat. El insa s-a lasat de buna voie devorat.”
…FINALUL (doar partial), restul il cititi voi: ,,Si gandul la aceasta noua provocare pare a-i aduce linistea deplina si somnul ii cuprinde pe Adrian si femeia de langa el. Si amandoi adorm impacati, doritori poate fiecare in parte de un nou…
Ghici pe cine iubesc eu? a fost lectura dintr-o seara de 13 august si nu as putea spune ca nu a fost una interesanta, chiar tulburatoare cateodata; totusi, pana la o parere definitiva formata dupa citirea mai multor romane ale sale, vorba clasicului nostru:
,,Eu raman ce-am fost …” (partial) misogin!
| Autor: | Catia Maxim | An aparitie: | 2009 |
| Titlu: | Ghici pe cine iubesc eu? | Pret: | 16,25 lei |
| Nr. pagini: | 200 | Editura: | Semne |
Subiecte: _Autor: Catia Maxim, _Comentator: George Motroc, Editura: Semne | 8 Comentarii »
19, 08, 2011 la 1:10 pm
George Motroc,
Am parcurs, cu emoţie, rândurile recenziei şi, pentru că tot ai amintit c-am fost profesor, să ştii că am renunţat rapid la meserie, căci aveam mari emoţii să nu mă “urecheze” elevii. Glumesc! Sunt bucuroasă de lectura aplicată la textul unei autoare care doreşte să scrie cum simte, fără să bată totuşi cămpii, fie şi cu o anume graţie. Punctarea elementelor cheie din romanul ce s-a vrut o replică echidistantă la Încă un pas bucură o autoare fascinată de scris. Altminteri, recenzia stârneşte curiozitatea lecturii.
Mulţumesc!
19, 08, 2011 la 11:11 pm
Lady Catia Maxim,
Va multumesc pentru rabdarea de a citi integral textul meu, ramane de vazut daca veti fi la fel de bucuroasa dupa ce voi scrie si despre ,,Clipe salvate”:))) Intuitia mea de misogin imi spune ca ,,Ghici…” este cel mai bun text al dv.
Oricum, in ceea ce priveste acest roman raman la parerea ca atunci cand un misogin este entuziasmat de un text este o buna dovada ca autoarea are aproape mereu talent si macar din cand in cand geniu…
21, 08, 2011 la 2:35 pm
George Motroc,
Indiferent de ce vei scrie despre “Clipe salvate”, rămân, le fel de îndatorată, ori de câte ori, mi se semnalează derapaje pe care, sincer, le regret şi încerc, pe viitor, să le evit. Ştii! Scrisul presupune un permanent exerciţiu şi … uciderea oricărui orgoliu. Oricum, până la urmă dau eu lovitura. Zâmbesc, serios!
PS: Îmi permiţi, sper, pentru că dialogul nostru e aşa de atipic, neconvenţional[ce bine că e aşa!] şi la vedere, să te invit şi la lansarea unui roman istoric “Îngerii din Moscopole”, de curând, finalizat, preconizat să apară, toamna asta.
Catia
04, 09, 2011 la 12:03 am
[…] ce am terminat de citit romanul Ghici pe cine iubesc eu? primul imbold a fost, pe de-o parte, sa caut ceva informatii despre Catia Maxim, dar, pe de alta […]
04, 09, 2011 la 9:37 pm
[…] ce am terminat de citit romanul Ghici pe cine iubesc eu? primul imbold a fost, pe de-o parte, sa caut ceva informatii despre Catia Maxim, dar, pe de alta […]
27, 11, 2011 la 7:29 pm
[…] astfel incat fiecare carte m-a incatat si surprins in felul ei. Am citit si comentat, mai intai Ghici pe cine iubesc eu?, apoi Clipe salvate, iar astazi Intre timpuri, romanul aparut in 2010, la Editura Tracus […]
01, 03, 2012 la 6:09 pm
[…] eu am intrat in… clubul Catia Maxim de numai o jumatate de an: ,,Intre timpuri”(2010), ,,Ghici pe cine iubesc eu?”(2009) si ,,Clipe […]
26, 04, 2013 la 6:16 pm
[…] randuri, iata doar linkurile pentru cei care nu au descoperit-o inca pe Catia Maxim: mai intai Ghici pe cine iubesc eu?, apoi Clipe salvate si Intre […]